Our Blog

Lectiile crizei pentru tarile din Sud-Estul Europei

  • teoria economica a esuat in prevenirea crizei economico-financiare
  • politicilor monetare a Bancilor Centrale sunt in deplina convergenta
  • stabilitatea financiara se bazeaza pe cooperare transfrontaliera
  • criza a demonstrat nevoia unor politici monetare si fiscale anti-ciclice

Tarile din Sud-Estul Europei au avut nevoie de ajutor din strainatate pentru a face fata cu crizei economico-financiare. Regiunea a beneficiat de o combinatie de sprijin oficial – de la parteneri bilaterali si de la institutii financiare internationale – si de sprijin din partea investitorilor privati si banci. Acest este cel mai important motiv pentru care in regiune nu a avut loc vreo cadere a vreunei monede nationale sau un esec al unei banci mari din regiune.

Evoltuiile inregistrate in tarile din regiune si modul in care acestea au parcurs perioada crizei permit conturarea unor idei de care trebuie sa se tina seama in viitor pentru evitarea unor situatii similare:

  • regiunea va trebui sa se obisnuiasca cu o perioada cu ritmuri de crestere mai mici in urmatorii ani. A devenit evident ca nu se va mai reveni la modelul precedent, bazat pe intrari masive de capital pentru a alimenta deficitele de cont curent. Bancile sunt obligate sa fie mult mai prudente, mai ales atunci cand vine vorba de imprumuturi transfrontaliere. De asemenea, vor trebui sa faca fata unui regim international de reglementare mai dur. Acest lucru inseamna ca tarile din Europa de Sud-Est vor trebui sa identifice moduri de a dezvolta surse locale de finantare.
  • criza a demonstrat beneficiile cooperarii transfrontaliere (nu doar in randul oficialilor guvernamentali dar si in sectorul privat). Cooperarea nu inseamna numai sprijin financiar ci si schimb de informatii si de cele mai bune practici, ceea ce conduce la stabilitate financiara. Inainte de criza, guvernatorii bancilor centrale din regiune, au criticat faptul ca au trebuit sa se informeze din presa straina si alte mijloace media in legatura cu intentiile bancilor-mama. Stabilitatea financiara este aproape imposibil de mentiut in lipsa unei cooperari intre bancile centrale din diferite tari europene. Pentru consolidarea si centralizarea masurilor de supraveghere, UE a constituit Uniunea Bancara pentru tarile Euro si unele non-Euro (Romania a optat pentru Uniune).
  • convergenta politicilor monetare ale Bancilor Centrale  toate bancile centrale urmaresc stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara. In abordarea recesiunii, Banca Centrala Europeana a adoptat politici monetare similare / apropiate de Fed (SUS), respectiv scaderea dobanzilor si sporirea lichiditatii in piata. Chiar si Bancile Centrale din zona non-Euro adopta in ultimul timp pe aceleasi obiective. Aceasta abordare a foat implementata si de BNR in 2013.
  • este nevoie de crearea unor mecanisme credibile de planificare multianuala a politicii fiscale, de politici monetare anti-ciclice. Desi deficitele fiscale au fost in cele mai multe tari destul de modeste in anii de boom, acum este evident, ca acestea ar fi trebuit sa fie mult mai conservatoare. Trebuie aplicate masuri restrictive in perioada de crestere nesustenabila si flexibile, stimulative, in perioada de recesiune.
  • reformele orientate catre piata au devenit profund integrate in regiune. Este de remarcat faptul ca dupa perioada de varf a crizei in nicio tara nu s-a revenit la sistemul anterior.

In Romania, declinul economic cel mai spectaculos a fost in 2009 (-6,6%) si 2010 (-1,1%), apoi o usoara crestere in anii urmatori, culminand cu cel mai bun an 2013 (3,5%). Analizele arata o prognoza de crestere peste 3% in 2014 – 2015 la nivelul economiei mondiale, dar si in Europa. In ceea ce ne priveste, Romania ar putea atinge chiar ritmuri de crestere de 3,5% si 4,5% in urmatorii ani.

Tags:

This is a unique website which will require a more modern browser to work! Please upgrade today!