Our Blog

Antreprenoriatul romanesc – provocari si tendinte recente

  • Romanii prefera sa declare decat sa execute – Romania 48% din populatia activa prefera sa deschida o afacere fata de 37% cat este media la nivelul UE, in timp ce concentatia de companii la mia de locuitori este de 24 fata de 42 in restul Europei
  • Principalele probleme ale antreprenorilor din Romania sunt viziunea strategica limitata, copierea unor afaceri fara a intelege esenta acestora, lipsa de pregatire profesionala pe cand in restul UE  alegerea unei echipe nepotrivite, concentrarea pe un segment de piata prea larg, comunicare precara cu clientii
  • Subiectul la moda in finantarea alternativa a IMM-urilor, crowdfunding-ul are inca dificultati majore in acceptarea de catre mediul economic si juridic, pe cand in SUA si unele state din UE e o varianta cu crestere fulminanta
  • In Romania patronii in dificultate prefera sa se ascunda in spatele insolventei decat sa rezolve cauzele problemei care i-au adus in aceasta pozitie

Incercand sa contracareze provocarile mediului de afaceri, nesansa unor antreprenori sau lipsa lor de experienta si cunostinte, guvernele acorda sprijin si aloca constant resursele aferente pentru sustinerea antreprenoriatului. Printre cele mai raspandite forme de ajutor:

  • reglementari legale/comerciale imbunatatite;
  • garantii pentru credite;
  • credite pentru stimularea startup-urilor;
  • subventii/scutiri de taxe;
  • credite pentru cercetare-dezvoltare.

Similar tendintei inregistrate la nivel european, ponderea IMM-urilor in total intreprinderi in Romania este de peste 99% acestea angajand cca. 65% din numarul total de salariati din economie. IMM-urile genereaza cca. 60% din cifra de afaceri realizata in economie si participa in proportie de 50% la valoarea adaugata bruta din economie.

Principalii factori care influenteaza situatia antreprenoriatului din Romania sunt:

  • competentele si abilitatile antreprenorilor;
  • accesul la sursele de finantare;
  • taxele si alte bariere administrative;
  • educatia antreprenoriala;
  • nivelul de informare;
  • ego-ul antreprenorial al celor care au gustat dintr-o perioada de crestere facila;
  • politicile publice.

Conform unui studiu realizat de Fundatia Post-Privatizare, Romania se numara printre cele cateva tari europene care nu au inca o strategie nationala pentru educatie antreprenoriala.

Desi in ultimii 10 ani au fost implementate initiative pentru promovarea educatiei antreprenoriale, atat in sistemul national de educatie cat si sub diverse programe de formare continua, actiunile in aceasta directie sunt dispersate, neexistand o coordonare si coerenta intre ele.

Preferinta romanilor pentru antreprenoriat (superioara mediei europene) poate fi explicata de:

  • nivelul redus al salariilor din Romania, sub prezumtia unor venituri potentiale mai mari demarand o afacere;
  • caracterul independent si orientat catre a cere, mai degraba decat a executa cum trebuie;
  • lipsa de cultura economica si de maturitate profesionala;
  • prezentei (reale sau inchipuite) a unor multiple oportunitati de afaceri;
  • suportului asigurat de fondurile europene in finantarea unor afaceri si, mai ales, echipe de management care vor intampina reale dificultati in momentul disparitiei acesui tip de finantare.

Si in ceea ce privesc riscurile asociate cu inceperea unei afaceri sunt diferente intre Romania si UE. Astfel, posibilitatea falimentului ingrijoreaza peste 55% dintre romani in timp ce la nivelul UE procentul este de aprox. 40%. De asemenea, daca pentru jumatate dintre romani resuresele necesare pentru demararea unei afaceri reprezinta o bariera, in UE procentul este de numai 20% (conform Global Entreprenurship Monitor).

Crowdfunding-ul – aparitie noua in zona finantarii start-up-urilor – este vazut din ce in ce mai mult ca o solutie pentru depasirea marii probleme a finantarii in stadiul incipient al afacerilor.

La nivel mondial, exista peste 400 de site-uri care ofera crowdfunding, ceea ce inseamna ca iti poti finanta afacerea de la zeci, sute sau chiar mii de donatori de sume mici. La nivel global, platformele de crowdfunding au adunat fonduri de 2,7 Mld. USD in 2012 pentru mai mult de un milion de campanii si 5,1 Mld. in 2013 (estimare a Massolution Crowd Power Solutions). Avand in vederea potentialul de dezvoltare, Comisia Europeana intentioneaza sa promoveze sectorul creand reteaua europeana a platformelor de crowdfunding.

In Romania acest fenomen este inca la inceput, existand doar cateva platforme, de nisa, care incearca sa convinga de validitatea solutiei crestemidei.ro, wearehere.ro, potsieu.ro, multifinantare.ro. Provocarile acestor initiative pot fi rezumate astfel:

  • caracterul de noutate si lipsa unor exemple de afaceri finantate cu succes prin aceasta metoda;
  • promovarea inadecvata a platformelor de crowdfunding (din lipsa de finantare sau strategie);
  • fiind un concept nou lipsa legislatiei de reglementare in domeniu reprezinta un impediment in dezvoltarea acestuia;
  • venit/ locuitor in Romania mult sub media UE sau SUA;
  • desi platformele de crowdfunding ofera multiple optiuni pentru persoanele interesate sa contribuie la realizarea unui proiect (de la modalitatea de plata la implicarea in proiect) se constata o lipsa de incredere cu privire la finantarea participativa-contra % din companie).

Conform unui raport realizat de compania de consultanta Coface, numarul insolventelor nou deschise in 2013 a crescut cu 5% fata de anul precedent, ajungand la 26.372. In studiu se apreciaza ca, fara schimbari legislative concrete privind procedura insolventei, numarul insolventelor deschise in anul 2014 poate inregistra cresteri de pana la 10%. Prin insolvente, mediul privat se regenereaza, dar tendinta este de contractie, in conditiile in care totalul firmelor care si-au intrerupt activitatea in 2013 anuleaza toata valoarea adaugata adusa in economiei de firmele infiintate in anii 2011 si 2012.

Motivele pentru care patronii prefera sa intre in insolventa sunt:

  • imperfectiunea cadrului legal;
  • afaceri care nu sunt bazate pe brand;
  • management nepregatit;
  • finantatori superficiali interesati numai de bonusuri neadecvat gandite;
  • alternativa la moda;
  • lipsa de valori in mediul de business si social, etc.
Tags:

This is a unique website which will require a more modern browser to work! Please upgrade today!